Vin Marangona

Lugana este o regiune mică din nordul Italiei, situată pe malul sudic al frumosului Lac Garda. Se întinde pe granițele provinciilor Lombardia și Veneto. Clima din regiune este continentală, însă Lugana are totuși un microclimat mai blând, având în vedere apropierea sa de Lacul Garda, cu verile mai puțin arzătoare și iernile mai temperate. Solurile sunt predominant argiloase calcaroase, la fel ca solurile din Chablis din Burgundia și bogate în minerale, deși acest lucru se schimbă de la vie la vie. Este posibil să se deguste o serie de vinuri Turbiana și niciunul nu va avea un gust la fel, în această regiune solul și vinificatorul fiind cei care fac diferența.

Alessandro Cutolo, proprietar și vinificator al Cantinei Marangona, produce patru vinuri albe organice premium, produse exclusiv din soiul rar și indigen de struguri, Turbiana. Turbiana a fost, până de curând, considerată în mod eronat a fi un soi Trebbiano, dar soiul său adevărat a fost în cele din urmă constatat prin analiza ADN de la Universitatea din Milano, confirmând ceea ce cultivatorii bănuiseră de mult timp, că era un soi de struguri distinct în sine și înrudit cu Verdicchio. Alessandro este grijuliu, răbdător, foarte modest și precis. Ghidul Slow Wine se referă la el ca fiind punctul de referință esențial pentru soiul de struguri Turbiana din Lugana. Scena vinului din Seattle se referă la el ca fiind vinificatorul de care Lugana avea nevoie. Vinurile sale obțin în mod constant peste 90 de puncte în Wine Enthusiast și The Decanter, iar în 2019, Lugana lui s-a clasat pe locul 23 în Wine Enthusiast's Top 100 Wines, iar Chiaretto Rosé se află în Top 100 Rosés of Italy al Slow Wine Guide. 

Povestea din spatele numelui cramei este aceea ca în Gran Campanile (turnul clopotniței) din Piazza San Marco din Veneția există un clopot cu totul special, fiind singurul dintre cele cinci clopote originale care a supraviețuit prăbușirii turnului din 14 iulie 1902. Este un clopot antic de origine necunoscută și se pare că are cel mai frumos și armonios sunet. Fiecare dintre cele cinci clopote originale avea nume și erau trase pentru a semnala evenimente specifice. Marangona a semnalat începutul și sfârșitul zilei de lucru și a fost numită după "marangoni" - dulgherii, termenul devenind ulterior sinonim cu "muncitorii". Astăzi, clopotul Marangona sună doar de două ori pe zi, o dată la prânz și apoi o dată la miezul nopții.