Vinurile vechi sunt acele vinuri al căror potenţial de învechire este bine documentat şi binecunoscut deopotrivă de producători precum şi de cunoscători. Nu toate vinurile au potenţial de învechire, acesta fiind influenţat de mai mulți factori, printre care soiul de struguri, anul de producție, practicile viticole, regiunea vinului sau stilul de vinificare. Modul în care vinul este păstrat după îmbuteliere poate influența de asemenea potenţialul acestuia de învechire și poate necesita timp și investiții semnificative. În ceea ce priveşte vinurile roșii, un nivel ridicat de compuși aromatici, cum ar fi fenolii (în special taninurile), va crește probabilitatea ca un vin să aibă un potenţial favorabil de învechire.

Vinurile cu un nivel ridicat de fenoli includ soiuri precum Cabernet Sauvignon, Nebbiolo și Syrah. În general, vinurile cu un PH redus, precum Pinot Noir şi Sangiovese au un potenţial crescut de învechire. Vinurile albe cu cel mai bun potențial de învechire tind să fie cele care au aciditate şi concentraţie de fruct ridicată. Aciditatea ridicată în vinurile albe acționează ca un conservant şi are un rol similar cu cel al taninurilor în vinurile roșii. Vinurile albe au o cantitate semnificativ redusă de fenoli (deși fermentarea în butoaie de stejar favorizează crearea de compuşi fenolici) datorită procesului de vinificare ce include un contact redus sau deloc cu pielița strugurilor.